Dipeptidul anserină din pieptul de pui a îmbunătăţit scorurile de memorie la persoanele cu MCI
Excerpt: Un dipeptid găsit în pieptul de pui, numit anserină, a arătat rezultate surprinzător de clare la persoanele cu deficit cognitiv ușor. Într-un studiu randomizat de 12 săptămâni, 500 mg pe zi au crescut scorurile MMSE cu aproximativ 1,9 puncte, în timp ce grupul placebo a rămas neschimbat (p = 0,036). Mecanismul propus implică captarea acidului hipocloros, o specie reactivă legată de neuroinflamație. Deşi studiul a analizat doar 30 de participanţi şi un singur test cognitiv, iată ce ne spune şi ce nu ne spune datele.
Un rezultat interesant dintr-un mic studiu japonez
Persoanele cu deficit cognitiv ușor (MCI) au luat 500 mg pe zi de un dipeptid găsit în pieptul de pui și pește. După 12 săptămâni, scorurile lor la testele de memorie au crescut cu aproximativ doi de puncte. Grupul placebo nu a înregistrat nicio schimbare.
Compusul este anserina. Deşi nu este un nume familiar în domeniul suplimentelor, are un istoric de cercetare discret, dar solid. Studiul randomizat, dublu orb, publicat în 2021 în Aging este unul dintre cele mai interesante și merită citit cu atenție.
Ce este anserina?
Anserina (beta‑alanil‑3‑metil‑L‑histidină) este un dipeptid, adică doi aminoacizi legaţi între ei. Este înrudită chimic cu carnosina, un compus mult mai cunoscut pentru proprietățile sale antioxidante și antiglicative. Ambele aparțin unei familii de dipeptide ce conțin histidină.
Anserina se găsește în cantităţi mari în muşchii păsărilor și ai peştilor. Pieptul de pui este o sursă clasică, iar tonul și alţi peşti sunt de asemenea bogaţi în ea. Din acest motiv apar căutările de tip „peptid piept de pui creier”. Anserina este comercializată și ca supliment independent, de obicei extras din pui sau peşte, şi adesea combinată cu carnosina.
Studiul: cine, ce și cât timp
Studiul, condus de Masuoka și colaboratorii săi, cu autorul senior Tatsuhiro Hisatsune, a fost un trial uman randomizat, dublu orb, cu placebo, desfășurat în Japonia.
- Screened: 58 de voluntari vârstnici
- Randomizaţi: 36 de persoane cu MCI, repartizate la 500 mg anserină pe zi sau placebo
- Durată: 12 săptămâni
- Analizaţi: 30 de completanţi, 15 în fiecare grup
- Rezultat: Mini‑Mental State Examination (MMSE) la început și la finalul intervenţiei
Cifrele
Grupul care a primit anserină a îmbunătăţit MMSE cu o medie de +1,9 puncte (SD 2,0). Grupul placebo a rămas la 0 puncte (SD 2,8). Diferenţa dintre grupuri a fost semnificativă statistic, cu p = 0,036.
Cercetătorii au ajustat şi pentru aportul zilnic de anserină din alimentaţie, deoarece persoanele care consumă frecvent pui și pește primesc deja o doză din dietă. După această corecţie rezultatul s‑a întărit la p = 0,0176.
MMSE are scor maxim de 30, așa că o creştere de 1,9 puncte este modestă. Totuşi, într-un grup în care în mod normal se aşteaptă stabilitatea sau o uşoară scădere, un grup placebo plat şi unul de tratament în creştere reprezintă semnalul pe care cercetătorii îl caută.
Mecanismul explicat simplu
Boala Alzheimer este considerată tot mai mult ca având şi o componentă inflamatorie, nu doar ca o problemă de placi și aglomerări. Autorii se axează pe un lanţ specific de evenimente:
- Celulele imune numite neutrofile eliberează o enzimă, myeloperoxidaza (MPO).
- MPO produce acid hipocloros (HClO), o specie reactivă asemănătoare cu înălbitorul de uz casnic, utilizat pentru a ucide germenii.
- În creier, excesul de HClO poate deteriora ţesutul și poate amplifica neuroinflamaţia, un factor legat de progresia Alzheimerului.
Rolul propus al anserinei este acela de captator de HClO. Ea „curăţă” molecula reactivă, reducând astfel cascada inflamatorie declanşată de MPO. Practic, ideea este să se diminueze un foc chimic lent în creier înainte să provoace daune majore.
Este important de subliniat că acest studiu a măsurat funcţia cognitivă, nu markerii inflamatori din creier. Mecanismul rămâne o ipoteză plauzibilă, nu o dovadă demonstrată în cadrul trial‑ului.
Cum se încadrează în contextul carnosinei și al dovezilor mai ample
Anserina nu stă singură. Studii japoneze anterioare au folosit amestecuri anserină/carnosină, de obicei în raport 4:1 și în jur de 1 g pe zi, raportând beneficii asupra memoriei și a fluxului sangvin cerebral la adulţii în vârstă.
Mai recent, o meta‑analiză din 2024 în Nutrition Reviews a colectat studiile pe dipeptide ce conţin histidină și a găsit îmbunătăţiri ale recuperării întârziate, capacitatea de a-ţi aminti informaţii după o pauză. Acesta este un rezultat semnificativ, deoarece recuperarea întârziată este una dintre primele funcţii care se deteriorează în declinul tip Alzheimer.
Studiul prezent adaugă ceva diferit: un efect al anserinei în monoterapie, la o doză mai mică, la persoane cu MCI diagnosticată.
Concluzii practice
- Doza. Studiul a utilizat 500 mg pe zi de anserină. Produsele mixte din cercetări anterioare ofereau aproximativ 1 g pe zi de dipeptide combinate.
- Surse alimentare. Pieptul de pui și peştele (ton, etc.) sunt surse naturale. Cercetătorii au ajustat pentru aportul alimentar, deoarece dieta contribuie la expunerea totală. Obţinerea cantităţilor semnificative doar prin alimentaţie poate fi dificilă, motiv pentru care suplimentele există.
- Tipuri de produse. Vei întâlni două forme principale: anserină izolată și amestecuri anserină/carnosină. Baza de dovezi pentru amestecuri şi pentru anserină singură este separată, aşa că verifică eticheta pentru miligrame reale per porţie.
- Cine ar putea fi interesat. Adulţii în vârstă cu preocupări subiective legate de memorie sau cu MCI diagnosticată, ideal în discuţie cu un medic. Nu este un tratament pentru demență și nu înlocuiește evaluarea medicală, exerciţiile, somnul, controlul tensiunii arteriale sau alte obiceiuri bine susţinute.
Limitări oneste
Acesta este promiţător, dar reprezintă o dovadă incipientă, iar avertismentele sunt semnificative:
- Eşantion mic. Doar 30 de persoane au fost analizate, 15 pe grup. Studiile mici pot exagera efectele.
- Durată scurtă. Douăsprezece săptămâni nu spun nimic despre efectele pe termen lung sau dacă beneficiile persistă.
- Un singur test. Principalul rezultat a fost MMSE, un instrument destul de brut, care poate fluctua în funcţie de practică și stare de spirit.
- Populaţie unică. Toţi participanţii au fost în Japonia, cu modele alimentare care pot diferi de cele ale altor populaţii.
- Renunțări. Din cei 36 randomizaţi, 30 au fost analizaţi; pierderea participanţilor poate influenţa rezultatele.
- Semnificaţie la margine. Un p‑value de 0,036 este sub pragul obișnuit, dar nu cu mult; replicarea este esenţială.
Nimic din toate acestea nu înseamnă că anserina nu funcţionează. Înseamnă că descoperirea are nevoie de trial‑uri mai mari, pe perioade mai lungi, în centre multiple, cu baterii cognitive mai ample și măsurători de biomarkeri pentru a confirma atât beneficiul, cât şi mecanismul HClO.
Concluzie finală
Anserina este un dipeptid derivat din aliment, cu un raționament antiinflamator plauzibil şi cu un mic, dar încurajator, studiu uman în spate. O doză de 500 mg zilnic a fost asociată cu o creştere de circa 2 puncte la MMSE pe parcursul a 12 săptămâni, în timp ce grupul placebo a rămas neschimbat. Împreună cu studiile anterioare de amestecuri şi cu meta‑analiza din 2024 care arată o îmbunătăţire a recuperării întârziate, anserina devine unul dintre candidaţii de suplimentare cognitivă cu cele mai credibile dovezi emergente. Rămâne totuşi un candidat, nu un tratament dovedit. Dacă te gândeşti să o încerci, discută cu medicul, mai ales dacă ai preocupări legate de memorie ce necesită o evaluare corespunzătoare.
