Rapamicina a eșuat un test uriaș de longevitate la oameni – iată capcana
Rapamicina este vedeta domeniului longevitații, dar cel mai amplu test uman în condiții reale a fost dezamăgitor. Între 4.885 de pacienţi cu transplant renal care primeau rapamicină și 6.589 care nu o primeau, vârsta medie la deces a fost de 64,6 vs 64,3 ani, un rezultat practic identic după ajustare. Într-un follow‑up median de 11 ani, cu 6.443 de decese, cercetătorii nu au observat niciun beneficiu semnificativ asupra duratei de viață. Totuşi, studiul a inclus doar pacienţi cu transplant şi regimuri imunosupresoare şi a fost observaţional, aşa că nu poate răspunde dacă o dozare scăzută şi intermitentă ar funcţiona la persoane sănătoase. Iată ce ne spune şi ce nu ne spune.
Compusul din coaja de măr, acidul ursolic, protejează mușchii la șoarecii obezi
Un compus din coaja de măr, acidul ursolic, a demonstrat recent un efect de conservare a mușchiului la șoarecii obezi, iar vărului său, acidul oleanolic, i-a oferit același rezultat. La șoarecii hrăniți cu dietă bogată în grăsimi și la celulele musculare supuse stresului lipidic, ambele substanțe au îmbunătățit metabolismul glucidelor, au redus atrofia musculară și au susținut funcția mitochondrială. Mecanismele propuse includ reactivarea semnalizării IRS/AKT/mTOR, inhibarea degradării mediate de FOXO1 și o posibilă legătură cu PSMB1. Totuși, studiul se bazează exclusiv pe experimente animale și in vitro și nu arată că aceste substanțe protejează mușchiul uman sau tratează sarcopenia.
Rapamicina „Nu poate ajunge în creier”? De ce se destramă acest mit
„Rapamicina nu poate ajunge în creier” este una dintre cele mai răspândite afirmaţii din cercurile dedicate longevităţii, însă o recenzie recentă arată că această idee se bazează pe o măsură greşită. Deşi medicamentul este rar detectabil în lichidul cefalorahidian, autorii explică de ce acest lucru nu înseamnă că nu pătrunde în ţesutul cerebral. Studii pe glioblastom uman, controlul crizelor în scleroza tuberosa, scanări PET în Alzheimer şi creşterea fluxului sanguin la purtătorii de APOE4 indică activitate reală în creier. Principala problemă este că nu s‑a măsurat direct rapamicina în ţesutul cerebral sănătos la doze terapeutice. Iată ce susţin dovezile, ce nu, şi cine ar trebui să‑şi revizuiască opinia.