Cafeaua este adesea în centrul atenției, atât în mass-media, cât și în rândul influencer‑ilor de wellness și al ritualurilor de dimineață. Însă, când cercetătorii au analizat retina a peste 35 000 de persoane, cafeaua nu a arătat niciun efect. Ceaiul, da.
O nouă analiză a bazei de date UK Biobank, publicată în Ophthalmic Epidemiology în 2026, a constatat că persoanele care beau ceai au un „decalaj de vârstă retinală” mai mic – un marker al îmbătrânirii biologice. Semnalul a fost cel mai puternic la cei care consumau peste patru căni pe zi. Consumatorii de cafea nu au arătat o astfel de legătură.
Înainte să înlocuiţi espresso‑ul cu un ceainic, merită să înţelegem detaliile. Descoperirea este reală, dar efectul este modest, iar designul studiului limitează concluziile pe care le putem trage.
Ce au făcut, de fapt, cercetătorii
Echipa, condusă de cercetători de la Centre for Eye Research Australia, Universitatea din Melbourne, a analizat 35 740 de participanţi la UK Biobank. Vârsta medie a acestora era de 56,8 ani, dintre care 55,7 % erau bărbaţi. Aproximativ 21,5 % au declarat că nu beau niciodată cafea, iar 14,4 % nu consumă niciodată ceai.
Participanţii și-au raportat consumul mediu zilnic de cafea şi ceai din ultimul an, printr-un chestionar pe ecran tactil. Cercetătorii au comparat apoi aceste obiceiuri cu „decalajul de vârstă retinală” al fiecăruia, utilizând modele de regresie liniară ajustate pentru factori demografici. Pentru a verifica dacă relaţiile sunt curbilinii, au folosit şi modele de tip spline cubic restrâns.
Ce este, de fapt, decalajul de vârstă retinală?
Retina este țesutul fotosensibil situat în partea din spate a ochiului. Este unul dintre puţinele locuri în care medicii pot vedea direct şi neinvaziv vasele de sânge şi țesutul nervos. Modelele de învăţare profundă pot fi antrenate să estimeze vârsta unei persoane pe baza unei fotografii a retinei.
Decalajul de vârstă retinală reprezintă diferenţa dintre vârsta retinală prezisă şi vârsta cronologică reală:
- Un decalaj pozitiv înseamnă că retina pare mai în vârstă decât arată certificatul de naştere – interpretat ca o îmbătrânire biologică accelerată.
- Un decalaj negativ sau mai mic indică o retină relativ mai tânără.
Este un marker de cercetare pentru îmbătrânirea biologică, nu un diagnostic medical și nu poate fi folosit în prezent ca test individual de sănătate.
Rezultatul de titlu: ceai – da, cafea – nu
După ajustarea pentru covariatele demografice, rezultatele s‑au separat clar:
- Cafeaua: nici o asociere cu decalajul de vârstă retinală.
- Ceaiul: asociere cu un decalaj mai mic (β = -0.03, IC 95 % -0.04 – -0.01, p = 0.006).
- Consum intens de ceai: persoanele care beau peste 4 căni pe zi au prezentat o diferență mai mare (β = -0.22, IC 95 % -0.36 – -0.08, p = 0.003).
Modelele spline nu au evidențiat modele non‑liniare semnificative pentru niciunul dintre băuturi (P non‑linear = 0.329 pentru cafea, 0.273 pentru ceai). Relația cu ceaiul se descrie mai degrabă ca o tendință liniară și constantă, nu ca un „punct optim”.
Cât de mare este efectul, în realitate?
Răspunsul onest: mic. Decalajul de vârstă retinală se măsoară în ani, așa că un coeficient de -0.03 reprezintă câteva zile de „vârstă retinală” pentru fiecare unitate de consum de ceai. Pentru consumatorii „intensivi”, -0.22 înseamnă aproximativ 2,6 luni. Abstractul nu precizează exact scala coeficientului mic, așa că aceste calcule sunt orientative.
Este o diferență statistic detectabilă într-un eșantion mare, dar nu constituie o inversare dramatică a procesului de îmbătrânire. Nimeni nu ar trebui să se aștepte ca câteva căni de ceai să „tăie” ani din ochi.
De ce este vorba de asociere, nu de cauzalitate
Studiul este o analiză cross‑sectional, adică o fotografie a unui moment în timp. Acest lucru implică câteva precauţii:
- Direcţia este neclară. Datele nu pot demonstra că ceaiul încetinește îmbătrânirea; este posibil ca persoanele mai sănătoase sau cu un proces de îmbătrânire mai lent să bea mai mult ceai.
- Posibile confoundere. În rezumat sunt menţionate doar covariatele demografice. Stilul de viață, alimentaţia şi factorii socio‑economici asociaţi cu consumul de ceai ar putea juca un rol.
- Auto‑raportarea consumului. Un chestionar referitor la anul precedent este o măsură aproximativă.
- Tipul de ceai nedefinit. Rezultatele nu sunt stratificate pe ceai negru, verde, herbal etc., așa că nu se poate trage nicio concluzie despre „cel mai bun” tip de ceai.
- Un singur cohort. Participanţii la UK Biobank nu reprezintă neapărat întreaga populație, iar cultura ceaiului variază mult la nivel global.
Autorii concluzionează că ceaiul este „un factor dietetic legat de” îmbătrânirea biologică, măsurată prin decalajul de vârstă retinală. Cuvântul cheie este „legat”, nu „causativ”.
Ce poţi trage din practică
Nu renunţa la cafea din acest motiv. Studiul nu a găsit nicio legătură nocivă între cafea și îmbătrânirea retiniană, nici una benefică, după ajustări.
Tipul de ceai și cofeina. Rezumatul nu compară diferitele soiuri de ceai sau conținutul de cofeină. În general, ceaiul conţine mai puţină cofeină decât cafeaua, deşi cantitatea depinde de tipul frunzelor, timpul de infuzare şi intensitatea băuturii. Dacă vrei să adaugi ceai fără să creşti prea mult aportul de cofeină, poţi opta pentru variante decafeinizate sau ierburi, deşi studiul nu oferă dovezi privind efectele acestora.
Cum să bei mai mult ceai fără zahăr. Obiceiul contează mai mult decât hype‑ul, iar zahărul poate anula orice beneficiu. Iată câteva sugestii simple:
- Înlocuieşte a doua sau a treia cafea din zi cu o ceașcă de ceai, în loc să adaugi ceai la totalul zilnic.
- Optează pentru o infuzie mai uşoară sau un timp de înmuiere mai scurt dacă gustul amar te face să cauţi îndulcitor.
- Adaugă aromă fără zahăr: o felie de lămâie, o batoane de scorţişoară, mentă proaspătă sau un strop de lapte.
- Păstrează ceai rece neîndulcit în frigider pentru zilele călduroase.
Cine ar trebui să fie atent la cofeină. Consumul de peste patru căni pe zi reprezintă o cantitate considerabilă de ceai, iar efectul cel mai pronunțat a apărut la acest nivel. Persoanele însărcinate, cele sensibile la cofeină, cu tendinţe la palpitaţii, anxietate, probleme de somn sau care iau medicamente ce interacționează cu cofeina, ar trebui să consulte un medic înainte de a-și crește consumul. Aceste recomandări sunt generale, nu rezultate directe ale studiului.
Concluzia
În rândul a 35 740 de adulţi, consumul de ceai a fost asociat cu o retină care arată uşor mai tânără, mai evident la cei care beau peste patru căni pe zi. Cafeaua nu a arătat nicio legătură. Este un semnal interesant pentru cercetarea îmbătrânirii, dar nu constituie dovada că ceaiul întoarce timpul înapoi. Studii randomizate sau longitudinale ar fi necesare pentru a demonstra dacă ceaiul modifică efectiv procesul de îmbătrânire oculară sau dacă este doar un indicator al unui stil de viață sănătos.