2 g de carnozină au accelerat viteza mentală, dar numai la sub 35 de ani

Un supliment pe bază de amino‑acid, ieftin și larg distribuit, ar fi putut îmbunătăți rapiditatea mentală la adulții sănătoși. Problema este că efectul a apărut doar într-un grup de vârstă și nu în grupul pe care l‑am fi așteptat.

Cercetătorii care au analizat datele unui trial randomizat, dublu orb, controlat cu placebo au constatat că 2 g de carnozină pe zi s‑au asociat cu o viteză și o eficiență cognitivă globală superioare la adulții cu vârsta cuprinsă între 23 și 35 de ani. La persoanele cu vârste 36‑50 și 51‑65 de ani nu s‑au înregistrat câștiguri semnificative. Lucrarea, publicată în Neurotherapeutics în 2025, provine de la echipa de la Universitatea din Louisville, organizatoarea trialului NEAT.

Înainte să comanzi o sticlă, iată ce a demonstrat studiul și ce nu a demonstrat.

Întorsătura: un studiu cognitiv ascuns în cadrul unui trial de poluare

Rezultatul legat de cognitivitate nu a fost nici scopul, nici obiectivul studiului principal. Studiul părinte, Nucleophilic Defense Against PM Toxicity (NEAT) (NCT03314987), a fost conceput să testeze dacă carnozina poate atenua efectele nocive ale particulelor fine (PM) din aer. Carnozina este un dipeptid nucleofil, capabil să neutralizeze compușii reactivi generați de stresul oxidativ – de aici raționamentul pentru testarea sa în contextul toxicității poluării.

Testarea cognitivă a fost adăugată ulterior ca rezultat secundar post‑hoc. Cercetătorii au privit performanțele cerebrale după ce protocolul de studiu fusese stabilit, iar acest lucru influențează puternic cât de multă greutate ar trebui să îi acordăm constatării (vezi mai jos).

Cum a fost realizat studiul

• Design: trial clinic randomizat, dublu orb, cu placebo
• Intervenție: capsule de carnozină, 2 g zilnic, versus placebo din amidon de porumb
• Durată: până la 12 săptămâni
• Participanți: 299 de persoane randomizate; datele cognitive utilizabile au provenit de la 242 la primul follow‑up (≈ săptămâna 6) și de la 231 la al doilea (≈ săptămâna 12)
• Grupuri de vârstă: 23‑35, 36‑50 și 51‑65 de ani
• Măsură cognitivă: bateria de teste Cognition, 10 teste individuale ce implică sisteme cerebrale diferite. Viteza, acuratețea și eficiența au fost evaluate pentru întreaga baterie și pentru fiecare test în parte
• Program de testare: la început (baseline), apoi la aproximativ 6 și 12 săptămâni de suplimentare

Populația a fost remarcabilă și prin lipsurile sale: autorii o descriu ca fiind în mare parte lipsită de factori de susceptibilitate sau de afecțiuni pre‑existente. Studii anterioare sugeraseră că carnozina sau beta‑alanina ar putea ajuta grupuri de vârstnici sau persoane cu risc crescut. Acest trial a întrebat dacă există vreun efect la adulți sănătoși în general.

Ce au găsit

Când cercetătorii au împărțit participanții pe grupuri de vârstă, cel mai tânăr grup (23‑35) a ieșit în evidență:

• îmbunătățiri semnificative statistic în viteza și eficiența globală la ambele vizite de follow‑up
• creșteri semnificative în şapte scoruri de viteză sau acuratețe ale testelor individuale
• grupurile mai în vârstă au arătat puține sau deloc îmbunătății semnificative

Autorii au concluzionat că carnozina „a îmbunătățit selectiv performanța cognitivă de nivel înalt la indivizii tineri”.

Rezumatul lucrării nu oferă dimensiuni ale efectului sau mărimea probelor pe grup, așa că nu putem afirma cât de mari au fost îmbunătățirile. „Semnificativ statistic” nu înseamnă neapărat că diferența ar fi evidentă în viața de zi cu zi.

De ce modelul de vârstă este ciudat și de ce să fim sceptici

Majoritatea entuziasmului anterior legat de carnozină s‑a concentrat pe vârstnici sau persoane cu risc, adică grupuri în care scăderea funcției lasă loc pentru îmbunătățiri. Un beneficiu restrâns la cei mai tineri contravine acestei așteptări.

Câteva motive pentru prudență:

1. Este o analiză post‑hoc secundară. Studiul nu a fost conceput să răspundă la o întrebare cognitivă.
2. Este un rezultat pe subgrup. Fragmentarea trialului în trei intervale de vârstă și testarea unui număr mare de rezultate crește probabilitatea unui rezultat întâmplător. Abstractul nu menționează corecțiile pentru multiplicitate.
3. Niciun mecanism stabilit. Abstractul nu explică de ce creierul tinerilor ar reacționa diferit.
4. Necesită confirmare. Un trial cu cognitivitatea ca rezultat principal și cu efectele de vârstă predefinite ar fi mult mai convingător.

În concluzie, constatarea reprezintă o ipoteză demnă de investigat, nu o recomandare de utilizare.

Carnozină vs. beta‑alanină: care e diferența?

Carnozina este un dipeptid format din două aminoacizi, beta‑alanină și histidină. Se găsește natural în țesuturile musculare și cerebrale, precum și în carne și pește.

Beta‑alanina este unul dintre acei doi constituenți și constituie elementul limitativ în sinteza carnozinei în mușchi. De aceea beta‑alanina este un ingredient de bază în suplimentele pentru sportivi: administrarea ei crește cantitatea de carnozină musculară. Cel mai cunoscut efect secundar este parestezia – senzația de furnicături la nivelul pielii – motiv pentru care se administrează în doze mici și frecvent distribuite pe parcursul zilei.

Trialul NEAT a testat carnozina în sine, nu beta‑alanina. Dacă beta‑alanina ar produce același efect cognitiv nu a fost investigat, iar creșterea carnozinei musculare nu înseamnă neapărat și creșterea acesteia în creier.

Ce înseamnă acest lucru pentru tine

• Doza testată: 2 g de carnozină pe zi, timp de până la 12 săptămâni. Aceasta este singura schemă cu date susținute de studiu. Abstractul nu specifică modul de administrare (dozare divizată etc.), așa că nu există îndrumări bazate pe dovezi privind momentul administrării.
• Cine ar putea fi interesat: adulții sănătoși, cu vârsta între 23 și 35 de ani, care doresc să experimenteze, ideal după discuție cu un medic. Este grupul în care s‑a observat semnalul. Chiar și pentru ei, dovezile rămân preliminare.
• Cine nu ar trebui să aștepte beneficii: adulții sănătoși peste 35 de ani. În această analiză, grupurile 36‑50 și 51‑65 nu au avut câștiguri semnificative.
• Cine ar trebui să evite sau să consulte un medic: femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele care iau medicamente și cele cu afecțiuni cronice. Populația studiată era în predominant sănătoasă, deci informațiile nu se aplică cu certitudine altor grupuri.
• Alternativa mai ieftină: beta‑alanina este în general mai accesibilă și crește cu siguranță carnozina musculară. Totuși, este o substanță diferită, nu a demonstrat îmbunătățiri cognitive în acest studiu și poate provoca furnicături. Trateaz‑o ca pe un experiment separat, nu ca pe un substitut cu dovezi de beneficii la nivel cerebral.
• Așteptări realiste: nimic din cele prezentate nu sugerează că carnozina este o „pilulă inteligentă”. Autorii se limitează la îmbunătățiri în cadrul unei baterii de teste de laborator pentru un subgrup.

Concluzia finală

Un trial randomizat, inițial dedicat studiului efectelor poluării aerului, a adus la lumină un rezultat secundar surprinzător. Două grame de carnozină zilnic, timp de până la 12 săptămâni, au fost asociate cu o performanță cognitivă mai rapidă și mai eficientă la adulții cu vârsta 23‑35 de ani, cu puțin sau deloc efect la grupurile în vârstă. Este o constatare intrigantă, dar provine dintr‑o analiză post‑hoc pe subgrup. Până la apariția unui trial dedicat, trateaz‑o ca pe un indiciu de urmărit, nu ca pe o schimbare de rutină.